POEM PENTRU MARŞUL VIEŢII

  Memorie pentru ruga de seară Oi vei, oi vei smir Bunica mea se tânguie în fața lumânărilor Cu mâinile aducătoare de lumină Cu mișcări uniforme de cap trecut printre palme Într-un murmur aproape imperceptibil Să nu deranjeze parcă Universul Sau lucrarea lui Dumnezeu Sau pe acel vecin de la cinci… Delicata femeie își striga ...


Citește articolul complet pe 24 Ore

Alte știri din 24 Ore