În plin război dezastrul nu pleacă de la ușile noastre Rămâne ca un cerșetor sprijinit de nopțile schingiuite de spaimă și de palmele împreunate în jurul rugăciunii și a strigătului tăcut rostit în gândul celui care respire o amiază frumoasă dusă de mână așa cum te mai duc eu pe tine crăiasă ieșită în cale ...
