Lunea trecuta, de Ziua Mondiala a Fericirii, presa de la noi a discutat raportul pe anul acesta (bazând pe datele din 2022) întocmit de Sustainable Development Solutions Network (Reteaua de Solutii de Dezvoltare Sustenabila). Poate ati aflat, poate v-a scapat: în World Happiness Report (realizat pentru a zecea oara, daca am înteles bine) pe 2023, România se afla pe locul 24! Un loc surprinzator de bun, nu-i asa? Cu atât mai mult cu cât e pe plan mondial (din 137 de tari chestionate), nu în cadrul UE, sa zicem. În cadrul UE, de, suntem obisnuiti cu un loc asa, mai spre ori chiar în coada - vorba aia, la cele bune suntem în coada, la cele rele în frunte, exceptiile confirmând regula…)! Dar nu, poftim, locul 24 în lume!? Mai, sa fie! Ia sa întocmesc eu clasamentul pe UE, mi-am zis apoi. Iata-l: 1: Finlanda (1); 2. Danemarca (2); 3. Islanda (3); 5. Tarile de Jos (4); 6. Suedia (5); 9. Luxemburg (6); 11. Austria (7); 14. Irlanda (8); 16. Germania (9); 17. Belgia (10); 18. Cehia (11); 20. Lituania (12); 22. Franta (13); 22. Slovenia (14); 24. România (15); 29. Slovacia (16); 31. Estonia (17); 32. Spania (18); 33. Italia (19); 37. Malta (20); 41. Letonia (22); 46. Cipru (23); 48. Croatia (24); 51. Ungaria (25); 56. Portugalia (26); 58. Grecia (27) si, cu voia dumneavoastra, ultima pe lista UE, 77. Bulgaria (28). O s-o iau acum de la coada: bai, ce-i cu bulgarii astia? Cum sa fie ei mai nefericiti chiar decât rusii (70) ori basarabenii (63)? Un mister. De greci nu ma mir, astia înca îsi revin cu greu din falimentul economic al tarii; de maghiari nici atât (nu ma mir, adica): n-ai cum sa fii fericit câta vreme înca visezi, dupa peste 100 de ani, la Ungaria Mare si esti sub papucul unui tatuc precum Orban Viktor! Si acum sa revenim la oile noastre, la România asta pasamite destul de fericita, în urcare chiar, fata de plasarea de anul trecut, cu 4 locuri: ce naiba? Cum se explica acest loc 24 în lume si 15 în cadrul UE? Pai, n-a izbucnit anul trecut un razboi la granitele tarii? N-au crescut preturile, inflatia? Dara n-or fi fost chestionati doar bugetarii, cohorta de „speciali” plus politicienii de la putere si rudele lor!? Zic si eu, nu dau cu parul. Dar, meditând eu un pic asupra chestiunii, parca-parca s-ar putea desprinde o explicatie (una neacoperitoare, dar orisicât): în mod paradoxal, poate taman razboiul Rusiei împotriva Ucrainei i-a determinat pe români sa se considere mai fericiti decât ar fi (fost) cazul? Pai, cu ocazia asta, dincolo de inconvenientele generale (si pentru altii, adica), apartenenta la NATO pe de-o parte si sentimentul de bine în urma primirii si ajutorarii refugiatilor ucraineni (iata, suntem în rând cu lumea buna!…) vor fi cântarit si ele la gradul de perceptie a fericirii! E o ipoteza plauzibila? Eu cred ca da. Desigur, nu explica întru totul pozitia asta surprinzatoare 24/lume (15/UE), asa cum e greu sa întelegi de ce alde italienii si spaniolii, alde polonezii, croatii si portughezii apar sensibil mai putin „fericiti”... Am pus ghilimele, pentru ca tare greu mai e sa masori fericirea, perceperea ei fiind adesea desprinsa de realitatile imediate. Ca fapt divers, Ucraina e pe 92 (explicabil), Turcia (înca nelovita de dezastrul cutremurelor!) pe 106, iar lista se încheie cu Afganistanul (137). Michael Astner este poet, traducator si publicist
