Ieri m-am trezit cu un bunic la ușa biroului. Timid, necăjit, cumva rușinat, nu știa cum să-nceapă. Eram aproape sigur că-i vorba de vreun pacient incurabil, care nu-și mai găsește locul prin alte instituții medicale. Și-ncepe bunicul prin a-mi zice că are un băiat, cam la 40 de ani, care după liceu a dat admitere […]
