Într-un proces declanșat recent, comuna Sânmartin / județul Harghita și Serviciul de Protecție Juridică Miko Imre (SPJMI) solicită instanței anularea cărții funciare prin care UAT Dărmănești a intabulat pe numele orașului Cimitirului Militar din Valea Uzului. Este vorba de o nouă măsură luată pentru eliminarea ilegalităților săvârșite de orașul moldovean. Făcând trimiteri la o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată în toamna anului trecut, primarul din Sânmartin și SPJMI au solicitat Judecătoriei Mionești, având competența teritorială în caz, anularea cărții funciare prin care UAT Dărmănești a intabulat în mod autoritar încă în anul 2019 Cimitirul Militar din Valea Uzului pe numele orașului. În octombrie 2021, Curtea de Apel Bacău a clarificat deja într-o sentință definitivă și irevocabilă că UAT Dărmănești nu a avut niciun drept de a trece în propriul patrimoniu după care să și intabuleze cei 7.979 mp de teren al cimitirului militar, astfel instanța a anulat hotărârile Consiliului Local Dărmănești adoptate în acest sens în anul 2019. Dat fiind faptul că instanța a stabilit că hotărârile în cauză din anul 2019 sunt nule, solicităm ca în consecință să fie anulate și intabulările realizate în baza lor - ne-a declarat Kis Julia, avocata SPJMI. În toamna anului 2019, UAT Sânmartin a declanșat deja un proces din cauza intabulărilor considerate ilegale, însă ele au fost suspendate până la pronunțarea sentințelor definitive în cauzele legate de anularea definitivă și irevocabilă ale hotărârilor în acest sens ale Consiliului Local Dărmănești. În baza sentințelor definitive pronunțate până acum, ar putea fi anulate și autorizațiile de construcție, eliberate în aprilie 2019 de UAT Dărmănești pentru instalarea celor 50 de cruci de beton pentru așa-zișii militari români, a monumentului cu inscripția prin care se accentuează caracterul internațional al cimitirului, precum și ale catargelor pe care au fost arborate mai multe drapele. Orașul moldovean nu ar fi avut dreptul să emită autorizațiile de construcție în cauză. Dacă și în acest caz se va pronunța sentința definitivă, atât crucile de beton cât și celelalte construcții ar putea fi îndepărtate. Dat fiind faptul că în 2020 au fost suspendate - de asemenea din motivele enumerate mai sus - procesele intentate de către cei din Sânmartin pentru anularea autorizațiilor de construcție amintite, procesul va continua în luna ianuarie la Tribunalul Bacău. Cei din Dărmănești sunt pe cale să piardă. În prealabil, cei din Dărmănești au pierdut încă un proces prin care au cerut instanței să anuleze hotărârile Consiliului Local Sânmartin prin care au fost trecute terenurile Cimitirului din Valea Uzului și cele pe care se află fostele cazărmi în patrimoniul comunei. Totodată, pe parcursul anului 2020, orașul din județul Bacău a intabulat pe numele localității mai multe terenuri aflate în proprietatea Composesoratului Ciuc, pentru care de asemenea au fost dați în judecată de către harghiteni. Sursa: szekelyhon.ro; Data: 10.01.2022; Titlu: S-a declanșat un nou proces pe marginea Cimitirului Militar din Valea Uzului. S-a cerut anularea intabulărilor celor din Dărmănești * * * * * * . * * * * * * . * * * * * * . * * * * * * . * * * * * * . * * * * * * . * * * * * * . * * * * * * . * * * * * * În localitatea Siculeni din judeţul Harghita a fost comemorată (07.01.2022) vărsarea de sânge provocată de armata imperială habsburgică, cu ocazia împlinirii a 258 de ani de la tragicul eveniment. La comemorarea care a avut loc la monumentul Siculicidium, secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Levente Magyar a vorbit despre faptul că de-a lungul secolelor, obiectivul comun al marilor puteri care au venit peste maghiari a fost luarea sub ocupaţie, distrugerea trecutului şi identităţii, intimidarea, asimilarea sau alungarea. O altă trăsătură comună a acestora a fost, însă, şi aceea că nu le-au ieşit socotelile, şi că şi-au săpat propriile morminte aici, în Bazinul Carpatic. Nu le faceţi rău maghiarilor, nu este o simplă rugăminte spusă cu groază, ci şi un avertisment sever - a adăugat oficialul ungar. Nu le faceţi rău maghiarilor, pentru că asta înseamnă să vă jucaţi cu propria viaţă. Momentul adevărului şi momentul în care trebuie dat socoteală vine întotdeauna, chiar dacă întârzie uneori, a mai spus Levente Magyar. Potrivit lui Levente Magyar, mai nou, Bruxelles-ul şi aliaţii săi invizibili s-au gândit să ne pună un jug ideologic şi politic. Să îi însoţim într-o vizită în cimitirul în care se odihnesc imperiile care pe vremuri înfrângeau lumea întreagă şi care au avut parte de eşec atunci când au încercat să subjuge maghiarii, a declarat secretarul de stat. Levente Magyar a declarat că, deşi teritoriul ţării a fost rupt în bucăţi în urmă cu o sută de ani, astăzi maghiarii reuşesc să se bucure de o unitate mai mare ca niciodată. În opinia sa, este o mare realizare că reprezentanţii politici ai maghiarilor participă la guvernarea României. Germenii acestui lucru au apărut în timpul luptelor şi sacrificiilor de acum zeci de ani, a spus. Numai Dumnezeu poate şti la ce fel de schimbări ale viitorului pune baza munca pe care o facem astăzi, lupta pe care ne-am angajat să o ducem, a mai declarat Magyar. Secretarul de stat a subliniat, totodată, că maghiarii din Ungaria vin în Ţinutul Secuiesc de parcă s-ar întoarce acasă, întrucât în multe privinţe, aceştia văd în secui partea mai bună a sinelui. Potrivit ministrului mediului din România, Barna Tanczos, exemplul vărsării de sânge de la Siculeni ne învaţă că indiferent de situaţie, vârstă şi pericol, pământul, căminul pentru care predecesorii au făcut atâtea sacrificii trebuie păstrat. Am supravieţuit hoardelor tătarilor, jugului turcesc, armatelor ţariste şi imperiale, deciziilor istorice nedrepte, politicii de asimilare a statului; dacă a fost cazul şi s-a putut, cu arme în mână, dacă nu s-a putut, cu dinţii strânşi, muncind şi aşteptând vremuri mai bune, construirea viitorului, deschizând noi perspective pentru copiii noştri, a spus politicianul. În ceea ce priveşte viitoarele alegeri parlamentare din Ungaria, Barna Tanczos a spus că în opinia sa, în 2022 trebuie ales între continuitate şi blocaj. Adresându-se invitaţilor din Ungaria, a declarat: noi, secuii, vom şti şi anul acesta - la fel cum am ştiut întotdeauna când a fost nevoie de noi - care este direcţia în care trebuie să mergem ca să avansăm, şi nu să facem paşi înapoi. Arpad Janos Potapi, secretarul ungar de stat responsabil pentru politicile naţionale, a menţionat că la Siculeni a venit de acasă, acasă, întrucât tocmai în urma acestei vărsări de sânge, strămoşii săi au fugit din Ţinutul Secuiesc în Bucovina, ca mai apoi să se stabilească în Ungaria, la mijlocul secolului XX. În opinia lui Potapi, istoria a arătat, întotdeauna, că cei care se consideră cei mai mare domni devin aroganţi şi în final eşuează. Cei de aici au putut conta pe noi, în orice problemă, încă din 2010, anul acesta contăm şi noi pe cei de aici!, a conchis secretarul de stat, referindu-se la alegerile viitoare. Şi în acest an, comemorarea de la Siculeni a început cu o liturghie şi s-a încheiat cu depunere de coroane la monument. La eveniment au participat sute de persoane. În 1764, în timpul vărsării de sânge de la Siculeni, trupele imperiale au omorât sute de secui din Ciuc, care au protestat împotriva recrutării armatei austriece. Vărsarea de sânge a fost precedată de faptul că în 1760, Maria Tereza a ordonat ca în Secuime să fie reorganizate unităţile de grăniceri care să se afle sub comandă imperială. Secuii s-au plâns că, potrivit noilor reguli, vor trebui să slujească şi în străinătate, sub comandă în limba germană, şi că nu îşi vor putea recăpăta vechile drepturi şi libertăţi - în schimbul serviciului militar efectuat. Mulţi dintre ei s-au ascuns de recrutarea cu forţa, însă aproximativ 2.500 dintre ei s-au adunat în Siculeni şi au întocmit o petiţie către Maria Tereza. În zorii zilei de 7 ianuarie 1764, trupele imperiale au atacat pe neaşteptate localitatea şi au rupt rezistenţa secuilor. Sursa: MTI; Data: 07.01.2022; Titlu: La Siculeni a fost comemorată vărsarea de sânge provocată de armata habsburgică * * * * * * Secretariatul de Stat pentru Politica Naţională din cadrul Cancelariei Prim-ministrului Ungariei va lansa Anul Memorial Tamasi Aron. Manifestările legate de opera scriitorului maghiar, născut în urmă cu 125 de ani în Ţinutul Secuiesc, vor începe în data de 22 ianuarie, la Târgu-Mureş, cu ocazia Zilei Culturii Maghiare. Numele lui Tamasi Aron este o chemare pentru toţi maghiarii. În anul memorial, dorim să prezentăm din nou scriitorul, să aducem opera şi lucrările sale mai aproape de tineri, a declarat, marţi, Arpad Janos Potapi, secretar de stat responsabil pentru politica naţională în cadrul Cancelariei Prim-ministrului Ungariei, la o conferinţă de presă de la Budapesta. Acesta a mai adăugat că opera lui Tamasi Aron este o parte inalienabilă a culturii maghiare, aparţine identităţii maghiare. Pe parcursul vieţii sale, Tamasi Aron a rămas fidel identităţii sale maghiare, a subliniat politicianul, arătând că programele anului memorial vor reuni comunităţile maghiare din întreaga lume. Anul memorial se va desfăşura sub înaltul patronaj al preşedintelui Parlamentului ungar, Laszlo Kover. Derularea evenimentelor va fi asigurată de Casa Maghiarimii din Budapesta, al cărui director, Krisztina Csibi, a subliniat în cadrul conferinţei de presă, următoarele: Casa Maghiarimii este un partener frecvent la evenimentele legate de anii memoriali anunţaţi de Secretariatul de Stat pentru Politica Naţională. Magda A. Szabo, manager de proiect, a vorbit despre principalele programe ale Anului Memorial Tamasi Aron. Potrivit acesteia, pe parcursul anului memorial, în Ungaria, în Bazinul Carpatic şi în diaspora vor fi evenimente, inclusiv spectacole de teatru, expoziţii, seri literare, un concurs de proză şi eseuri, un concurs de nuvele şi un concurs de ilustraţii. Tamasi Aron s-a născut la Lupeni (județul Harghita), în data de 20 septembrie 1897, şi a fost înmormântat tot acolo, în 1966. A cutreierat America, a trăit în Transilvania, iar din 1944 a locuit la Budapesta. Prin intermediul anului memorial am dori să dovedim şi să facem vizibil tuturor faptul că Tamasi Aron este important şi pentru omul zilelor noastre, a subliniat Magda A. Szabo. Anul memorial va începe în data de 22 ianuarie, Ziua Culturii Maghiare, la Palatul Culturii din Târgu-Mureş. Locul este ales simbolic, întrucât Tamasi Aron, care a fost o persoană nedorită în timpul dictaturii comuniste, s-a întors în Transilvania, în octombrie 1956, ca scriitor, şi şi-a citit acolo nuvela scrisă cu o seară înainte. Anul acesta, Teatrul Spectrum din Târgu-Mureş îi va prezenta piesa Strălucitorul Jeromos (Tundoklo Jeromos). Spectacolul, pus în scenă şi de Teatrul Naţional din Budapesta, va face anul acesta un turneu în Bazinul Carpatic. Cu ocazia anului memorial, Trilogia Abel, cea mai cunoscută operă a lui Tamasi Aron, va fi publicată într-o ediţie specială, cu ilustraţiile unui grafician din Transilvania. Totodată, vor fi publicate volumele de studiu şi ediţii omagiale ale unor reviste dedicate scriitorului. Un eveniment omagial va avea loc la Lupeni, în data de 20 septembrie, ziua de naştere a lui Tamasi Aron. Sursa: hirado.hu; Data: 11.01.2022; Titlu: LaTârgu-Mureş va fi lansat Anul Memorial dedicat scriitorului transilvan Tamasi Aron * * * * * * - În data de 3 decembrie, Comisia Permanentă a Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) a adoptat un proiect de hotărâre privind cartea de identitate secuiască / din Ţinutul Secuiesc, pe care l-a şi supus dezbaterii publice. Ecoul în presa maghiară şi cea română a fost unul semnificativ, la sfârşitul anului trecut a devenit unul din subiectele care a tulburat apele. Acesta a fost scopul? - Interesul oricărei mişcări, astfel şi al luptei pentru autonomia secuiască, este acela de a atrage atenţia publică. Aş putea spune că da, şi acesta figurează printre obiective. Tot timpul ne-am dorit ca opinia publică românească să se ocupe de Ținutul Secuiesc, de aspirațiile autonomiste din Ținutul Secuiesc, dar și ca toți compatrioții noștri să fie informați despre pașii pe care îi facem. Evident că vrem mult mai mult de atât. Luăm în serios dezbaterea publică. Ne-au venit sugestii pe adresa de e-mail indicată, însă nu ne-au fost indiferente nici comentariile apărute pe rețelele de socializare sau sub ştirile din presă. Iar răspunsul care se poate da la întrebare are un nucleu dur, acesta este în sine cartea de identitate în Ținutul Secuiesc și sistemul aferent. Acesta este şansa secuimii la autoorganizare. - Acest cuvânt - autoorganizare - a fost rostit de mai multe ori în apelurile și comunicatele dumneavoastră. Ce înțelegeți prin această expresie și cum poate contribui la aceasta cartea de identitate din Ținutul Secuiesc? - Dacă se formează un partid, o mișcare sau o organizație civilă, care doreşte să strângă mai mulți oameni în jurul unui scop, atunci primul pas este recrutarea membrilor. Pe lângă sprijinul din partea lor, dincolo de faptul că o susţin şi prin semnătură, potențialii membri sunt implicați şi personal în atingerea obiectivului trasat. Structura internă a organizației respective se formează în consecință. Adică trebuie organizată. Cartea de identitate din Ținutul Secuiesc nu este un carnet de membru, este mult mai mult de atât. Poate cuprinde întreaga populație a Ținutului Secuiesc, iar faptul că solicitanţii își exprimă angajamentul față de autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc este primul pas către autoorganizare. Deținătorii de carte obţin dreptul de a fi implicați în consultări sociale, ale căror obiect poate fi orice problemă importantă a comunității. Dobândesc dreptul la vot. Pe acesta se poate construi pe viitor alegerea Consiliului Naţional Secuiesc în sine. Însă comunitatea poate să ia decizia ca pe această cale să-şi aleagă autoguvernarea comunităţii. Dacă toate acestea se întâmplă, atunci secuii devin o comunitate organizată, care nu este guvernată de autoritățile statului, ci de membrii comunității, de comunitatea însăși. De aceea comunitatea care se autoorganizează este o expresie potrivită. - Astfel, presupunerea că statul român trebuie să modifice legea privind cartea de identitate se bazează pe interpretări greșite. Este contrară legislaţiei române dacă o astfel de carte ia fiinţă ca inițiativă civilă? - Este aproape de neînțeles cum au putut citi o astfel de intenție din proiectul de hotărâre publicat. Autoritățile române nu au nimic de făcut în această chestiune, nu de la ele așteptăm crearea şi eliberarea cărţii de identitate secuieşti. Nu încalcă legile române, de vreme ce o bază de date a cardului de fidelitate sau a evidenţei de membri nu este ilegală, atunci nici aceasta nu va fi. Având în vedere că este vorba de prelucrarea datelor cu caracter personal, vom ține cont de reglementările Uniunii Europene (abrevierea străină fiind GDPR) și de reglementările fiecărei țări din care dorim să strângem date. - Cum se va întâmpla acest lucru în practică? Cine formulează întrebările consultărilor sociale? Cum pot deținătorii de cărţi de identitate să răspundă la aceasta, despre ce sistem vorbiți? - Cartea de identitate secuiască include şi o bază de date și, bineînțeles, și o pagină de internet. Întrebările puse cu ocazia consultărilor sociale vor fi formulate de o comisie formată din persoane nominalizate de partide, organizații, biserici. Trebuie să se ajungă la un consens asupra modului în care funcționează sistemul, iar acest comitet face parte din acest sistem. Cartea de identitate din Ținutul Secuiesc va avea un cod QR, care le oferă proprietarilor posibilitatea ca printr-o aplicație telefonică să acceseze interfața prin care își pot exprima opinia. Funcționarea întregului sistem presupune evident un server care stochează baza de date. Când vorbim de sistem, ne referim la cărţile emise, la baza de date, la operatorul de date și la comisia de operare în ansamblu, care respectă cadrul legal, regulamentul propriu / tratatele în baza cărora este constituită comisia. - Nu este prea complicat? - Ba da. Orice societate este complicată. Alegătorul nici nu se gândește şi mulți nici măcar nu știu câte instituții are un stat creat de societate, care este relația dintre ele, ce legi le guvernează. Elita politică românească uneori formulează drept ca acuzație că, în accepţia noastră, Ținutul Secuiesc ar fi un stat în stat. Există adevăr în asta, chiar dacă nu acoperă complet realitatea. Pentru ca populația care locuiește aici să poată exercita competențele conferite Ținutului Secuiesc prin autonomie, aceasta trebuie să fie capabilă să exercite și puterile de stat. Autoorganizarea, cartea de identitate secuiască pregătesc societatea să creeze și să opereze sistemul instituțional complicat al autonomiei. Marea întrebare este, dacă suntem pregătiți pentru asta? Încă de la înființarea CNS, acesta se pregătește pentru sarcinile pe care le are de îndeplinit prin învățarea lucrurilor noi și noi. Învățăm și ne pregătim constant. Sursa: 3szek.ro, Data: 12.01.2022; Titlu: Carte de identitate secuiască / din Ţinutul Secuiesc. Etapele autoorganizării - interviu cu Izsak Balazs, președintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) * * * * * * Asociația Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC), condusă de Dan Tanasă, în loc să recurgă la apel în cazul inscripției de Kozseghaza, amplasată pe clădirea Primăriei Corund, a decis să achite cheltuielile de judecată, astfel s-a încheiat conflictul juridic declanșat în acest subiect. Primarul comunei, Katona Mihaly, ne-a declarat că a fost vorba despre o procedură îndelungată de 6 ani care a pus la încercare răbdarea tuturor. În urmă cu aproximativ 6 ani, ADEC a acționat în instanță administrația locală din Corund pentru amplasarea pe fațada clădirii a inscripției Primărie - Kozseghaza, făcând trimiteri la faptul că traducerea în limba maghiară nu este legală. Acesta a susținut că expresia polgarmesteri hivatal este de fapt corespondentul cuvântului primărie. Sentința definitivă în acest dosar a fost pronunțată la Curtea de Apel Târgu-Mureș în anul 2016, prin care primarul a fost obligat să îndepărteze inscripția. Cu toate acestea, analizând motivarea sentinței, cei din Corund au decis ca alături de inscripția Kozseghaza să amplaseze Casa Comunală, pentru că - potrivit documentului - aceasta a fost traducerea corectă a inscripției. Amendă și anularea acesteia Asociația condusă de Dan Tanasă a decis să acționeze din nou în instanță Primăria Corund, fiind de părere că sentința nu a fost pusă în aplicare. În consecință, primarul Katona Mihaly a dispus și îndepărtarea inscripției Casa Comunală - Kozseghaza, însă Curtea de Apel Târgu-Mureș, chiar și în aceste condiții a decis că primarul trebuie să plătească o amendă egală cu 20% din valoarea venitului minim garantat pentru fiecare zi întârziere calculată de la data pronunțării sentinței din 2016, dar și o dobândă de penalizare de 100 de lei reclamantului, pentru fiecare zi de întârziere. Pe lângă acestea, asociația lui Dan Tanasă a cerut instanței să stabilească și suma exactă, dat fiind faptul că în sentință a fost comunicată doar modalitatea prin care trebuie calculată valoarea amenzii. În continuare, instanța a pronunțat însă o decizie favorabilă pârâtului, adică s-a stabilit că primarul nu trebuie să plătească nimic. Cheltuielile de judecată au fost achitate de către ADEC Katona Mihaly ne-a declarat că ar fi uitat totul, însă s-a indignat profund din cauza faptului că asociația a trimis o nouă somație primăriei din cauza lipsei utilizării limbii române pe site-ului instituției, care era în curs de construcție în acel moment. Totuși, situația nu s-a complicat ulterior deoarece, între timp au fost definitivate lucrările de mentenanță ale site-ului, conținutul devenind accesibil și în limba română. Sursa: Szekelyhon, Data: 14.01.2022; Titlu: Procesul inscripțiilor la capătul căruia a plătit asociația lui Dan Tanasă * * * * * * Două județe ardelene și 33 de localități maghiare din Transilvania au posibilitatea să folosească liber drapelele și stemele proprii ale comunității locale - în acest sens am obținut garanții legale pe parcursul anului 2021, iar munca în acest sens o vom continua și anul acesta, a declarat Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației (MDLPA). Cseke Attila a precizat că pe parcursul anului 2021, ministerul a înaintat spre aprobare 112 proiectele de drapele și steme, dintre care 35 reprezintă un succes pentru localități maghiare. Ministrul a subliniat că în anul dinaintea intrării UDMR la guvernare, au fost adoptate în total 30 de proiecte privind stemele și drapelele localităților: Am depus eforturi suplimentare în acest plan, am redeschis sertarul în care erau închise ani de zile solicitările în acest sens ale localităților populate de maghiari - a declarat ministrul UDMR-ului. După cum se știe, administrațiile locale trebuie să solicite la MDLPA adoptarea propriilor simboluri locale, după o consultare prealabilă cu comisia de heraldică și vexilologie și adoptarea unei hotărâri de consiliu local în acest sens. În continuare, ministerul de resort înaintează spre aprobare guvernului propunerile sub forma unui proiect de hotărâre. UDMR luptă pentru folosirea liberă a simbolurilor comunității maghiare, iar stemele și drapelele oficializate de către guvern reprezintă garanția acestor eforturi. Deciziile adoptate în acest sens sunt importante deoarece, astfel, nimeni nu va mai putea îndepărta drapelele arborate și nimeni nu va mai putea amenda nicio comunitate locală maghiară pentru folosirea liberă cu demnitate a stemei sau a drapelului pământului său natal - a mai declarat Cseke Attila. În urma eforturilor guvernamentale ale UDMR, executivul a oficializat simbolurile următoarelor localități ardelene populate de către maghiari: Apața (județul Brașov), Brateș (județul Covasna), Bogdand (județul Satu Mare), Ciceu (județul Harghita), Sânmartin (județul Harghita), Miercurea-Ciuc (județul Harghita), Valea lui Mihai (județul Bihor), Gheorgheni (județul Harghita), Lunca de Jos (județul Harghita), Livezeni (județul Mureș), Ulieș (județul Harghita), Sânpaul (județul Mureș), Sânzieni (județul Covasna), Târgu-Secuiesc (județul Covasna), Chichiș (județul Covasna), Comandău (județul Covasna), Covasna (județul Covasna), Crasna (județul Sălaj), Aluniș (județul Mureș), Malnaș (județul Covasna), Petrești (județul Satu Mare), Tiream (județul Satu Mare), Miercurea-Nirajului (județul Mureș), Sărmășag (județul Sălaj), Sfântu-Gheorghe (județul Covasna), Satu-Mare (județul Satu Mare), Odorheiu-Secuiesc (județul Harghita), Cehu-Silvaniei (județul Sălaj), Nușfalău (județul Sălaj), Tușnad (județul Harghita), Ozun (județul Covasna), Gănești (județul Mureș), Tormac (județul Timiș). Sursa: rmdsz.ro; Data: 11.01.2022; Titlu: UDMR: În anul 2021 am asiguratutilizarea liberă a 35 de simboluri maghiare din TransilvaniaCategorie: Traduceri
