ARDEALUL, PĂMÂNT ROMÂNESC (III) Atenţie, români! Duşmanii Statului Naţional Unitar nu dorm!Autor: prof. Costel Neacşu (Sărmaşujudeţul Mureş)„Eu cred că trebuie să rămânem în creştinismul de la început. Poporul Român s-a precizat ca Popor Român prin creştinism. Se vorbeşte în Faptele Apostolilor de un vis al lui Pavel, în Troia. I se arată un macedonean care îi spune: Treci Bosforul şi te du că se deschide o poartă nouă. Şi a ajuns în Filippi, care era colonie romană. Deci noi avem creştinismul înainte de Roma. La Roma a mers Pavel abia după aceea, când este dus, legat şi închis: aici nu s-a vorbit vreo 200 de ani de creştinism în limba latină. Pavel spune că Filippi era colonie romană, iar noi avem termenii latini de aici şi nu de la Roma. (...) Înainte de cei care s-au format la Roma. EU ZIC AŞA, CĂ SUNTEM PROTOLATINITATEA. Nicio limbă vorbită nu este atât de latină ca limba noastră şi atât de aproape de limba scrisă. De ce noi am rămas latini după ce am fost sub stăpânire romană cam o sută şi ceva de ani? Aşa de repede îşi pierde un popor limba? De ce nu au devenit latini grecii, cei din Asia Mică sau cei din Egipt, de ce numai noi am rămas latini? EU CRED CĂ TRACII ACEŞTIA ERAU PROTOLATINITATEA, şi se întindeau foarte departe, din Bitinia până în Frigia şi s-au extins în Balcani până la nord de Carpaţi. Datorită împrejurărilor sau poate prin modul nostru de a fi prea îngăduitori, ne-am împuţinat teritoriul. Noi avem cuvinte latine cele mai substanţiale şi cele mai pline de sevă. (...) Caracterul nostru latin nu este străin de vechimea fiinţei noastre de traci. (...) Noi avem o limbă latină, dar proprie” (prof. univ. dr. Dumitru Stăniloae, membru al Academiei Române). * Când depravarea Romei încă nu era atât de depravată încât să îl facă pe împăratul roman creştin Constantin cel Mare (306-337 d.Hr.) să o înlocuiască în 330 cu „Roma cea nouă” (Constantinopolul), un alt împărat roman, antihristul Traian (98-117), ne-a atacat Ţara dinspre vest, în campania militară din anii 105-106, intrând prin Banat în direcţia văii Mureşului, unde, cucerind capitala Sarmisegetuza şi alte cetăţi din Munţii Orăştiei, a reuşit să aducă sub ascultare, după ce războiul s-a încheiat la Porolissum (Sălaj), o parte din Ardeal şi din spaţiul extracarpatic. Noii invadatori, cu a căror căpetenie jefuitoare (Traian) ne „mândrim” noi astăzi în Imnul Naţional (!), ne-au transformat atunci, cu al lor sânge criminal (din care zic prozeliţii că şi-ar trage „seva” Neamul Românesc!), într-o provincie romană, cu capitala la Ulpia Traiana, undeva în depresiunea Haţegului - la 40 de kilometri de fosta capitală Sarmisegetuza. Cuceritorii, „mulgându-ne” de comori pe cât le-a fost cu putinţă, ne-au „gardat” cu nu mai puţin de 40.000 soldaţi: legiunea XIII Gemina - la Apulum (avea castru pe malul Mureşului) şi legiunea V Macedonica - la Potaissa (avea castru în oraşul Turda)! De retras, s-au retras ei, cumva, în secolul III, dar impostorii ştiinţifici de pe filiera Vatican-Budapesta nu au ratat ocazia, în încercarea lor de a susţine fie că poporul nostru nu a fost unul băştinaş, ci venetic (fiind scos din istorie o dată cu invazia romană, după care ar fi urmat, chipurile, un „mileniu întunecat”!), fie că etnogeneza românească şi-ar trage preponderent „seva” din eretica Romă! Speculaţiile lor însă, nefundamentate ştiinţific, ignoră „norul” de mărturii care atestă atât continuitatea daco-romană de după retragerea aureliană din 271 (a se vedea gemma de la Potaissa - Turda, tăbliţa votivă de la Biertan - Sibiu, fragmentul ceramic de la Porolissum - Sălaj, obiectele paleocreştine de la Morisena - Timiş, lăcaşul de cult de la Densuş - Hunedoara, inventarul arheologic divers de la Ţaga - Cluj, Cipău - Mureş, Brateiu - Sibiu etc.), cât şi faptul că, pierzându-şi din însemnătate după anul 330, Roma a căzut pradă populaţiilor migratoare şi s-a prăbuşit în anul 476 (ceea ce înseamnă că Biserica străromână nu a stat niciodată sub jurisdicţia Romei, ci a Constantinopolului - cum ne arată Decretul din 421 şi Codicele teodosian din 438, şi faptul că încreştinarea strămoşilor s-a datorat Sfinţilor Apostoli Andrei şi Filip, abia ulterior coloniştilor romani, conform scrierilor lui Justin Martirul şi Filosoful, Tertulian, Origen etc.)! Nu este, deci, de mirare, ca o concluzie, că în condiţiile în care procesul de formare al Poporului Român s-ar fi încheiat prin secolul VIII, strămoşii noştri bravi, cu toată sinteza de după 271 a geţilor cu romanii şi slavii, s-au orientat în credinţă spre Constantinopol (între secolele IV-VI aveam Episcopie la Tomis) încă înainte de a cădea Roma în anul 476, au rămas neclintiţi pe o „insulă” cu influenţe (şi) latine în mijlocul unei „mări” slave (în secolele V-VI slavii au năvălit în Ardeal), au preluat treptat limba slavă în cult (începând cu secolul VII), au „întors spatele” inovaţiei dogmatice (Filioque) a ereticilor catolici adunaţi în Conciliul de la Aachen din anul 809 etc.... Cine s-ar fi încumetat dintre specialişti, aşadar, ca să ne explice, totuşi, cum de a fost posibil ca Poporul Român, format „între Carpaţii Beschizi... Pelopones - şi de la Marea Adriatică la Marea Neagră” (cum susţin Iorga, Panaitescu, Dragomir etc.), să fie singurul popor romanic de credinţă răsăriteană? În acest sens, nu poate fi suspectat de partizanat Miceal Ledwith, chiar fostul consiler al ereticului papă Ioan Paul al II-lea, care ne sugera elocvent, la TVR Cluj, în 2012: „Chiar dacă se ştie că latina este ... limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puţină lume cunoaşte că limba română, sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi nu invers. Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă română. Aşadar, vreau să-i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din Braşov, din Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţi oferit un vehicul minunat (limba latină - n.a.) lumii occidentale...”. Sunt indicii, deci, că nu a venit peste noi un popor care să ne civilizeze (romanizeze), ci mai degrabă ne-am păstrat specificul, profund, preluând de la năvălitori fie influenţe romane, fie slave etc....Categorie: Istorie
Alte știri din Condeiul ardelean
- de Condeiul ardelean
- 2022/03/17 00:00
- de Condeiul ardelean
- 2022/03/02 15:58
- de Condeiul ardelean
- 2022/03/02 15:47
- de Condeiul ardelean
- 2022/03/02 15:36
- de Condeiul ardelean
- 2022/03/02 15:30