Autor: prof. Florentina Teacă (Covasna)În sfântă zi de Înălţarea Domnului, 9 iunie 2016, elevi ai Şcolii Gimnaziale „Avram Iancu” din oraşul Covasna au marcat Ziua Eroilor printr-un moment artistic desfăşurat la Sala „Unirea” din Voineşti, sub genericul „Eroi au fost, eroi sunt încă…”. Evenimentul, coordonat de profesoara de istorie Adriana Bota şi bibliotecara Mirela Poteică, a debutat cu un discurs despre însemnătatea zilei dedicate pomenirii tuturor Eroilor Neamului. Covăsnenii aflaţi în public au aflat povestea „Eroului necunoscut”, cu atât mai emoţionantă cu cât Episcopul Armatei Române, Justinian Teculescu, fiu al locurilor, a iniţiat instituţia „Eroului Necunoscut” şi aducerea rămăşiţelor pământeşti ale acestuia de la Mărăşeşti la Bucureşti, precum şi înhumarea lor în Parcul Carol. Mormântul Eroului Necunoscut este un simbol al eroismului ostaşilor neamului în lupta pentru apărarea Patriei, cunoscut de toţi românii. Puţini ştiu că, în spatele poveştii Eroului Necunoscut şi a simbolului eroismului soldaţilor români, se ascunde povestea cutremurătoare a unui copil de doar 12 ani, care a fost erou pentru o zi şi a rămas în istorie drept fiul Eroului Necunoscut. Peste 300.000 de soldaţi şi ofiţeri şi-au pierdut viaţa în luptele din Primul Război Mondial. Mulţi dintre ei au sfârşit eroi necunoscuţi. Cei morţi pe câmpul de luptă pentru apărarea Patriei au fost înmormântaţi în zilele de război unde s-a nimerit: la marginea satelor, a drumurilor sau pe câmpuri. Pentru cei mai mulţi, primul loc de veci a fost chiar locul unde şi-au găsit sfârşitul. Cum majoritatea nu aveau asupra lor acte de identitate, singura modalitate de identificare a oştenilor morţi a fost bănuţul metalic, agăţat de gât, pe care exista un cod numeric pentru fiecare unitate militară. Prin ordin al Ministerului de Război, în 1923, se stabileşte ca, în zece localităţi din Ţară, din zone diferite, să fie deshumate zece sicrie ale unor eroi necunoscuţi. Toate aveau să fie aduse la Mausoleul de la Mărăşeşti pentru a fi ales Eroul Necunoscut. În fiecare dintre cele zece localităţi au avut loc slujbe religioase, iar trupurile eroilor au fost puse în sicrie identice de stejar, căptuşite cu tablă zincată şi urcate în trenuri, în vagoane special amenajate, cu destinaţia Mărăşeşti. Ajunse aici, la data de 12 mai 1923, toate cele zece sicrie au fost depuse în biserica din localitate. A doua zi, după încheierea Te Deum-ului religios în Biserica „Buna Vestire” din Mărăşeşti, oficiat de covăsneanul Justinian Teculescu, elevul Amilcar Săndulescu, orfan de la vârsta de 6 ani, de când tatăl său pierise pe front, a ales Eroul (Ostaşul) Necunoscut, oprindu-se în dreptul sicriului nr. 4, pe care a pus mâna, spunând „Acesta este tatăl meu”. Îngenunchind, s-a rugat: „Doamne, Dumnezeul meu, ai în pază pe toţi eroii neamului, şi pe tatăl meu (…)”. Elevii covăsneni au recitat poezii patriotice şi au prezentat o scenetă emoţionantă, ale cărei personaje principale au fost un veteran de război şi nepotul său, roluri interpretate de Răzvan Poteică şi Darius Manea. În primul rând din public, un spectator a trăit momentul la intensitate maximă. Este vorba de nea Ghiţă Cojocaru, care are peste 92 de ani, fiind singurul dintre participanţii covăsneni la Al Doilea Război Mondial care mai este printre noi. Iar hazardul (sau inspiraţia profesoarei care a pregătit momentul) a făcut ca „veteranul” de pe scenă să fie nepotul veteranului din public, care avea prinse în piept decoraţii adevărate, primite pentru merite deosebite pe câmpul de luptă. Momentul s-a încheiat magistral cu Ana Maria Sandulea, care a făcut publicul să lăcrimeze atunci când a cântat melodia „Cântec pentru tata”, din care redăm ultimele versuri: Mai apoi în sat la noi, S-o aflat de tata, A căzut cu alţi eroi, Apărându-şi vatra. Şi de-atunci la monument, Când se face apelul, Pentru tata strig prezent, Şi sărut drapelul. La final, participanţii s-au îndreptat către Monumentul Ostaşului Român din Voineşti, unde au depus o coroană de flori în memoria Eroilor Neamului. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”, filiala Covasna, şi Asociaţia Grit. * GRIT este o asociaţie non-guvernamentală, cu scop nepatrimonial, care are ca obiectiv dezvoltarea calităţilor şi aptitudinilor tinerilor, pentru a fi capabili să îşi aleagă viitorul cel mai potrivit, să se adapteze şi să se integreze eficient într-o societate dinamică. Una din direcţiile în care activează este păstrarea valorilor Neamului Românesc, prin formarea tinerei generaţii în spiritul cinstirii memoriei eroilor noştri. Asociaţia Grit şi-a schimbat de curând componenţa Consiliului Director. Noua echipă, care şi-a început activitatea în februarie 2016, se află la început, însă beneficiază de experienţa dobândită prin ani de activitate în domeniul ONG-urilor din oraşul Covasna. Cel mai recent proiect derulat de Asociaţia Grit este proiectul „Ore de istorie vie cu Asociaţia Redescoperă Istoria”, care şi-a propus să ofere publicului lecţii interactive de istorie, altfel decât sunt prezentate în cărţi, manuale, reviste, documentare ori filme. Proiectul, realizat cu sprijinul oraşului Covasna, a avut ca obiective aprofundarea cunoaşterii, respectării şi valorificării trecutului istoric şi cultural al României prin organizarea de reconstituiri şi demonstraţii cu caracter istorico-militar, în sensul unor reproduceri cât mai fidele a unor fragmente din viaţa cotidiană, civilă şi militară a istoriei naţionale, având drept scop educarea publicului şi, în special, a tinerei generaţii în spiritul respectului faţă de tradiţiile militare româneşti, de cunoaştere a momentelor importante ale istoriei naţionale şi universale, a aspectelor cotidiene ale vieţii ostăşeşti, omagierii militarilor şi civililor care, în momente dramatice ale istoriei, şi-au făcut datoria faţă de Patrie.Categorie: EvenimentAparut in : Nr. 348_17 - 30 iunie
