„Trebuie spus cu onestitate: există cel puțin doi poeți Eminescu. Unul celebrat necondiționat, în fiecare an, la 15 ianuarie, cel mai adesea necitit sau nerecitit. Celebrat într-un scenariu al venerării generale, al canonizării lui aproape religioase. Și altul, cel din textele lui grele, tragice, tensionate, cu idei și expresie sublime, cel mai adesea ignorat...”
