Satul Mihăileni face parte din comuna Buceș, județul Hunedoara. Este așezat pe Valea Crișului Alb, ca mai toate localitățile din Zarand, în amonte cu 17 km de municipiul Brad, la graniță cu satul Blăjeni și la 23 km de orașul Abrud, județul Alba, fiind poartă strategică de intrare în Munții Abrudului, străjuită de impresionantul masiv calcaros abrupt al muntelui Vulcan (1257 m). În drumul lor pașnic de la Mesteacăn (Brad) spre Alba-Iulia cu scopul de a se înscrie în conscripția militară ca și grăniceri împărătești, moții, sub conducerea lui Crișan, au fost atacați brutal la Curechiu de gardienii grofilor în încercarea de a-i opri. A fost picătura care a umplut paharul suferințelor și umilințelor vieții moților români ca și sclavi, fără drepturi civile și politice și fără egal în lume, la care au fost supuși de veacuri de-a rândul de tiranii grofi, în ciuda jalbelor depuse în patru rânduri de Horea la împărat și a celor peste 35.000 înmânate direct împăratului în vizitele sale din 1773 și 1783 în Transilvania, rămase nerezolvate. Moții, provocați, au declanșat la Curechiu și Crișcior primele lupte din revoluția condusă de Horea, Cloșca și Crișan, în zilele de 2 și 3 noiembrie 1784 contra tiraniei stâpânilor lor. A urmat o răspândire a acestor revolte și lupte, uluitoare și fulgerătoare, pe o rază de 10.000 de km2, în ținuturile Albei, Aradului, Devei, Hunedoarei, Clujului, ca, după 35 de zile, să aibă loc ultima bătălie în satul Mihăileni, la 7 decembrie 1784. Această bătălie a fost câștigată de armata imperială contra românilor-moți din oastea lui Horea, având sprijinul viclean al episcopului Nichitici de negociator și „avangardă” a armatei imperiale, cu jerfa supremă a 85 de țărani români moți. Detalii ale evenimentelor ne oferă Nicolae Densușianu (1846-1911), în cartea sa „Revoluțiunea lui Horea în Transilvania și Ungaria la 1784-1785”, premiată în 1885 de către Academia Română (la pag. 240-243, în ediția din anul 2001). Dacă astăzi pe locul luptei de atunci nu se află nici măcar o troiță, sperăm ca cineva, cândva, să onoreze acest deziderat. E meritorie inițiativa celor din Blăjeni care au ridicat în centrul comunei un monument din marmură (vezi foto atașat) spre slava celor pieriți atunci, din care mai mult de jumătate erau blăjenari, în frunte cu Micula Bibarț, conducătorul lor. Asociația „Țara Iancului - Iubirea Mea” și Clubul său „Crăișorii” de elevi-voluntari a celebrat și a făcut cunoscute numeroase aspecte ale luptei înaintașilor contra acelora pe care imnul nostru național îi etichetează ca „barbarii de tirani”, printr-o serie de manifestări cultural-patriotice: Festivalul cultural-patriotic (15 ediții) și simpozioanele (19 ediții) având aceeași denumire „Țara Crăișorului”; Revista „Țara Iancului” (11 ediții); excursii tematice; 37 plăci de marmură și granit ridicate și sfințite spre cinstirea și slava eroilor și martirilor neamului nostru daco-românesc multimilenar și a luptelor lor, în peste 14 locuri istorice, majoritatea regăsindu-se în localitățile cuprinse de flacăra revoluționară de la 1784. Redăm atașat câteva fotografii din aceste acțiuni cultural-patriotice desfășurate între anii 2008 și 2019 în localitățile Mihăileni, Blăjeni, Țebea, Crișan (Ribița), Albac, Crișcior, Brad, Horea, Hălmagiu, Gurahonț. Doamne, ocrotește-i pe Români! ing. Ioan Paul Mărginean, președinte fondator al Asociației „Țara Iancului - Iubirea Mea”, municipiul Deva, județul Hunedoara Foto: ATIIMCategorie: Comemorare
