Autor: Lucilia Dinescu (Arad)Vatra e altar de limbă Şi de datini şi de slovă, Transilvanie durută, Dar ea este şi Moldovă. Ţara Românească, iară, Şi urcuşul înspre creste, Vis rotit de primăvară, Cu meleaguri de poveste. Vatra este râu şi floare, Curcubeul peste grindini. Ea ne este sărbătoare La români de pretutindeni. Ştefan - dreptul ne priveşte Pe când tulnicul cutează, La hotar de-nţelepciune, Ochiul Iancului, veghează. Ea e binecuvântarea, Ce ne-a dat-o Dumnezeu, La răscruci de fum şi vânturi, Pentru bun, poporul meu. Vatra este zbor şi zare, Rod nepreţuit al mâinii Niciodată, niciodată, N-o să ne-o sfâşie câinii. Categorie: PoezieAparut in : Nr. 357_2 - 15 decembrie 2016
