?Monahia Antonia s?a n?scut la 12 iunie 1928 în satul Borze?ti, comuna Plopenii Mici, din jude?ul Boto?ani. P?rin?ii ei erau ??rani agricultori, dar cre?tini evlavio?i, care au avut ?ase copii, cinci fete ?i un b?iat. Maica Antonia a primit la Taina Botezului numele Aglaia. S?a stins din via?? la 10 septembrie 2016, în vârst? de 88 de ani, ?i a fost înmormântat? în cimitirul M?n?stirii Buciumeni din apropierea F?lticenilor. De?a lungul vremurilor au fost publicate numeroase file, documente ?i m?r­tu­risiri ale c?lug?rilor vârstnici, martori ai tristelor evenimente ?i umilitoarelor decizii care s?au temeluit în urma Decretului 410 aplicat în anii tulburi de dup? 1959, prin care se urm?rea suprimarea vie?ii monastice. În vremea copil?riei am avut posibilitatea s? întâlnesc câteva c?lug?ri?e care au cunoscut ororile nedreptului decret promulgat de regimul comunist, fiind alungate din ob?tea M?n?stirii Râ?ca, ctitorie voievodal? ?i episcopal? cu veche tradi?ie în ?inutul Sucevei. Le întâlneam în bisericile F?lticenilor, locul unde s?au stabilit, pentru a putea reveni m?car une­ori între zidurile b?trânei m?n?stiri, r?mas? atunci trist? ?i pustie. Lucrau în fabric?, în trei schimburi, la Filatura de in ?i cânep?, pentru a câ?tiga o bucat? de pâine. Trudeau din greu, fiind nevoite de multe ori s? lipseasc? de la Dumnezeiasca Liturghie chiar în zilele de mare s?rb?toare – considerate zile lucr?toare în întreprinderile statului socialist. Erau chemate în mod special în ziua de Pa?ti, ori de Cr?ciun, pentru c? Filatura lucra zi ?i noapte, în trei schimburi, având atunci vreo 4.000 de angaja?i. Purtau întotdeauna haine civile, cernite, cu broboad? neagr?, fiind cunoscute printre credin­cio?i drept maicile Epraxia, Antonia, Tecla, Epistimia, Evlampia ?i altele. Celor dou? surori Epraxia ?i Antonia Hoidrag le?am trecut de multe ori pragul casei din strada Ion Dragoslav nr. 15, unde cump?raser? un imobil devenit între timp un fel de metoc monahal, loc de popas pentru mul?i c?lug?ri ?i c?lug?ri?e din diferitele m?n?stiri ale Moldovei. Firi aspre ?i uneori nu foarte comunicative, cele dou? monahii surori ?i?au p?strat rânduielile ca în m?n?stire, înmul?ind permanent rug?ciunea ?i fapta bun?. În fiecare s?pt?mân? pl?m?deau, dup? un adev?rat ritual, prescuri pentru bisericile zonei. F?ceau ?i lumân?ri de cear? curat? cum rar se întâlneau atunci ?i îndrumau pe credincio?i pe calea Bisericii. Au f?cut misiune într?un mod aparte, vorbindu?le oamenilor despre Dumnezeu, despre Biseric?, m?n?stire, despre suflet ?i despre elementarele îndatoriri ale cre?ti­nului tr?itor în mijlocul lumii. Prin­tre oaspe?ii lor din acei ani s?a num?rat ?i Mitropolitul Antonie Pl?m?deal?, care fusese în tinere?e, ca ierodiacon, profesor la ?coala Monahal? de la M?n?stirea Râ?ca. Le-au mai fost oaspete Episcopul-vicar Irineu Cr?ciuna? Suceveanul, arhim. Victorin Oanele, arhim. Bartolomeu Florea, stavrofora Eustochia Ciucanu, stare?a M?n?stirii Agapia, stavrofora Nazaria Ni??, stare?a M?n?stirii V?ratec ?.a. Monahia Antonia s?a n?scut la 12 iunie 1928 în satul Borze?ti, comuna Plopenii Mici, din jude?ul Boto?ani. P?rin?ii ei erau ??rani agricultori, dar cre?tini evlavio?i, care au avut ?ase copii, cinci fete ?i un b?iat. Maica Antonia a primit la Taina Botezului numele Aglaia. Împreun? cu fra?ii s?i au r?mas orfani de timpuriu ?i nu ?i?au îng?duit prea multe bucurii în vremea copil?riei ?i a tinere?ii. Aglaia a f?cut ?coala primar? în satul natal, împreun? cu fra?ii ei, iar la vârsta de numai 12 ani, în 1940, perioad? de grea încerc?ri pentru ?ar? ?i pentru Europa acelor vremuri, a plecat împreun? cu sora ei mai mare, Maria, c?tre M?­n?stirea Agapia. Împreun? au f?cut ascultare vreme de ?apte ani la o c?lug?ri?? destoinic?, Cleomida Popa, pravilist? priceput?, harnic? ?i primitoare de str?ini. Dup? o vizit? la casa p?rinteasc?, cele dou? surori, împreun? cu membrii mai multor familii din sat, au fost pr?date de o ceat? de tâlhari, care le?au luat întreaga agoniseal?. Urm?torii ani au adus multe lipsuri ?i încerc?ri împreun? cu seceta cea mare de pân? în 1947. În condi?iile vitrege ale anilor care au urmat celui de?al Doilea R?zboi Mondial, au r?mas pentru o perioad? de timp la M?n?stirea Guranda, aflat? nu prea departe de satul lor natal. Din ordinul Mitropolitului Moldovei, Irineu Mih?lcescu, s?au mobilizat mai mul?i tineri care trebuia s? fac? cursuri speciale sanitare pentru ajutorarea r?ni?ilor care fuseser? pe front. Sora maicii Antonia, monahia Epraxia, a fost trimis? s? urmeze aceste cursuri de caritate, cele dou? surori fiind nevoite s? se despart? pentru o perioad? de timp. În anul 1949, din ordinul Mitropoliei Moldovei ?i Sucevei, au fost transferate în M?n?stirea Râ?ca, ctitorie voievodal? aflat? în localitatea cu acela?i nume din ju­de?ul Suceava. M?n?stirea Râ?ca a devenit atunci a?e­z?mânt monahal pentru c?lug?ri?e. În aceast? m?n?stire, în perioada amintit?, venea des arhimandritul Cleopa Ilie, vestitul stare? al M?n?stirii Slatina, care avea în grija sa duhovniceasc? ?i alte m?n?stiri ori schituri din ?inutul Sucevei (Râ?ca, Rar?u, C?mârzani ?.a.). La M?n?stirea Râ?ca, monahia Antonia lucra la atelier, la cusutul covoarelor, dar f?cea de rând în biseric? ?i la alte ascult?ri comunitare. În perioada dinaintea Decretului 410/1959, la M?n?stirea Râ?ca, func?iona o ?coal? monahal? cu program de studiu pe o perioad? de trei ani. Maicile din m?n?stire, inclusiv cele dou? surori, au avut între profesorii acestei ?coli pe viitorul Mitropolit Antonie Pl?m?deal? la disciplinele Catehism ?i Istoria Bisericii Universale, pe preotul Dumitru Popa, paroh în comuna Râ?ca, la Istorie ?i Geografie. Stare?a Nimfodora Baltag, cu metania la M?n?stirea Agafton, c?lug?ri?? cu fric? de Dumnezeu ?i cu mult? aten?ie pentru cei din jur, preda Tipicul. Protosinghelul Pangratie Dragu?u preda Muzica, iar protosinghelul Nazarie Chiril?, mai târziu egumen la Schitul Vovidenia, preda Liturgic? ?i rostea adeseori elevelor cuvinte de înv?­??tur?. La sfâr?itul anului ?i al cursurilor ?colii monahale, la M?n?stirea Râ?ca venea în inspec?ie stavrofora Veronica Constantinescu, directoarea Seminarului de la M?n?stirea Agapia, care a fost de multe ori pre?edinte de comisie ?i delegat al Mitropolitului locului. Monahia Antonia a fost îndep?rtat? din m?n?stire pe nea?teptate ?i cu brutalitate. F?r? posibilitatea de a reveni atunci, a ajuns s? locuiasc? în F?lticeni, unde a fost angajat? la Filatura de in ?i cânep?, în sec?ia de tors, cea mai grea munc? pentru femei. Îmbinând rug?ciunea cu osteneala de zi cu zi ?i cu iubirea de aproapele, a înfiat doi copii, a ajutat mul?i nepo?i s? creasc? ?i s? înve?e carte. Dintre monahiile de alt?dat? împreun??vie?uitoare cu ea în m?n?stire mai tr?iesc doar câteva: stavrofora Teofana Scântei, venerabila stare?? a M?n?stirii Vorona; monahia Salomeea, vie?ui­toare a aceleia?i m?n?stiri; monahia Epistimia, vie?uitoare în M?n?stirea îSfântul Gheorghe? Buciu­meni, ?i monahia Filofteia Juncanaru, de la M?n?stirea V?ratec. Celelalte au trecut la Domnul, unele dintre ele departe de m?n?stirea lor, fiind umilite de regimul comunist. Monahia Antonia s?a stins din via?? la 10 septembrie 2016, în vârst? de 88 de ani, ?i a fost înmormântat? în cimitirul M?n?stirii Buciumeni din apropierea F?lticenilor. Timotei Prahoveanul Episcop-vicar Al Arhiepiscopiei , în Ziarul Lumina

Citește articolul complet pe Stiri Botosani