Cam aşa mi-a rămas în minte Ion Urcan

De atunci au trecut cincizeci de ani. Printre colegii mei de la Facultatea de Filologie din Cluj-Napo­ca, în toamna anului 1975, a apărut un tânăr cu părul blond, uşor cârlionţat, deloc timid, cu o vioiciune maladi­vă, reliefând un optimism şocant şi transmisibil, rareori pus în umbră de clipe de posomorâre.


Citește articolul complet pe Rasunetul

Alte știri din Rasunetul