,,Timpul, acest judecător inexorabil şi drept l-a aşezat pe Alexandru Ioan Cuza în locul care i se cuvine, nu în raport cu pretenţiile şi larma pe care unii au stârnit-o, ci cu opera pe care a creat-o şi cu iubirea şi înţelegerea pe care a avut-o faţă de semenii săi’’ (Constantin C. Giurescu).
