Nu mai forțați România să zâmbească doar pe 1 Decembrie. România nu e o mireasă obosită pe care o scoatem din dulap pentru ceremonial, cu fața pudrată în promisiuni și cu rochia apretată în discursuri. Ea nu e o păpușă de vitrină, ținută în spate 364 de zile și împinsă în față doar când camerele pornesc. Nu e nici trofeul pe care îl lustruim o dată pe an ca să ne simțim mai patrioți în fotografii. România nu cere artificii. Nu cere nici declarații de dragoste urlate în megafon, în timp ce în restul anului o uităm, ca pe o icoană prăfuită pusă pe perete doar pentru musafiri. În fiecare 1 Decembrie, România devine brusc frumoasă, iubită, adorată, ca o muză pe care poeții o cheamă doar la sărbători, apoi o trimit înapoi la bucătărie. România adevărată nu stă în selfie-uri cu tricolor. Ea stă în oameni care nu fac gălăgie, dar fac treabă. În profesioniști care nu se laudă cu patriotismul, dar îl practică în liniște, la locul de muncă, în tura de noapte, în laborator, în școală, în spital. Patriotismul de-o zi e ca ploaia de vară: zgomotoasă, spectaculoasă, și complet inutilă pentru pământul care chiar are nevoie de apă. Punctul.ro
