Legiferarea ariilor naturale protejate intră într-o etapă crucială pentru România: definirea clară a „zonelor prioritare pentru biodiversitate” și stabilirea unui cadru coerent prin care statul își respectă atât obligațiile europene, cât și pe cele față de cetățeni. Ca deputat și președinte al Comisiei UNESCO, subliniez un aspect fundamental pentru echilibrul dintre protecția mediului și respectarea dreptului de proprietate: extinderea zonelor protejate pe suprafețe private nu se poate face fără acordul proprietarilor, sub semnătură privată; textul ordonanței ce urmează a fi adoptate introduce explicit această garanție juridică, solicitată de ani de zile la nivel național. România își aliniază astfel legislația la jaloanele din PNRR privind biodiversitatea și la standardele europene de bună guvernanță, evitând abuzurile administrative și asigurând un proces transparent, bazat pe consultare și pe protejarea intereselor comunităților locale. Noul concept de „zonă prioritară pentru biodiversitate” diferențiază clar obligațiile și restricțiile, eliminând confuziile din legislația actuală și permițând o implementare care nu afectează nejustificat proprietarii, fermierii sau administrațiile locale. Este un demers legislativ necesar, cu miză dublă: absorbția fondurilor europene aferente jaloanelor PNRR; construirea unui cadru modern și echilibrat pentru protejarea patrimoniului natural, fără a vulnerabiliza comunitățile din interiorul și proximitatea ariilor protejate. Punctul.ro
