În ultimele luni, în dezbaterea publică din România a circulat intens un procent de 2,4%, preluat din datele Eurostat și prezentat drept ponderea studenților care lucrează în paralel cu facultatea. Cifra a generat reacții aprinse, inclusiv în rândul studenților, plasând România la coada unui clasament european condus de Olanda cu 74%, față de o medie UE de 25,4%. Problema este că datele Eurostat nu se referă la studenți, ci la toți tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani aflați în orice formă de educație formală, inclusiv liceeni și minori. Prin urmare, comparația și concluziile trase din ea sunt fundamental eronate. Imaginea se schimbă radical când sunt analizate datele din raportul Eurostudent VIII, care se concentrează exclusiv pe categoria studenților. Potrivit acestui raport, aproape jumătate dintre studenții din România lucrează în timpul studiilor: 42% au lucrat pe tot parcursul semestrului primăvară-vară 2023, iar alți 6% au lucrat ocazional. Cu alte cuvinte, aproximativ unul din doi studenți este prezent pe piața muncii sub o formă sau alta, fie din necesitate financiară, fie pentru acumularea de experiență profesională. Această realitate este confirmată și de reprezentanții organizațiilor studențești. Președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România subliniază că în marile centre universitare, unde costurile de întreținere sunt ridicate și oferta de locuri de muncă este mai generoasă, proporția studenților care lucrează este și mai mare. Punctul
