Morți, moaște, jurnaliștii și societatea

N-am dormit azi noapte. M-am trezit agitat și nu vreau să văd pe nimeni. Sunt nervos. Uneori sunt nervos și pe mine, dar îmi trece repede. Îmi sună telefonul și mă grăbesc spre o ședință. Câteodată mă satur rău de jurnalism, de meseria asta pe care o practic de ani de zile. Îmi înjur meseria, o spurc, dar tot la ea mă întorc. Seara îmi dau seama că o îndrăgesc, că îmi dă posibilitatea să cunosc zilnic oameni noi, să descopăr povești de viață, să primesc lecții, uneori primesc și…


Citește articolul complet pe Magazin Salajean

Alte știri din Magazin Salajean