Am așteptat minute bune să ies de pe un drum secundar. Pățesc asta aproape zilnic. Trec mașinile, te privesc cei care le conduc și își continuă mersul. Nici vorbă să te lase să ieși, să treci, să intri și tu pe drumul principal. Nu doar că am impresia, ci este o certitudine că am devenit mai răi, o răutate greu de descris în cuvinte, e aproape o ură, dar una inexplicabilă. Spunea cineva că așa bine cum ne este acum nu ne-a fost niciodată. Să fie oare acest „bine” de… Articolul Despre omenie apare prima dată în Magazin Sălăjean.
