Iobăgia, în Evul Mediu, era acea stare de dependență a țăranului român față de feudal, mai ales în Transilvania. În Țara Românească se numea „rumânie”, iar în Moldova „vecinie”. Au existat, de-a lungul secolelor, două forme de iobăgie: una ușoară, care presupunea anumite obligații materiale și de muncă ale țăranului român față de stăpânul feudal […]
