Cine să fi fost sufletul care a desenat pe clădirea sălii de gimnastică de lângă Metropolis această aprigă sentință ? Nu vom ști niciodată… Cert este că – într-un puseu de luciditate – poate strepezit de o tristețe existențială, poate chinuit de o cruntă dezamăgire – le-a făcut nemuritoare pe acest zid. Ca o concluzie prea obosită. Ca o deziluzie. Ca un verdict… The post Rostul de dimineață. Impresii / depresii de februarie, cu niște cuvinte mari care provoacă greață… appeared first on Bistrițeanul.ro.
