Mă gândisem să îi iau un interviu, era categoric un personaj. Veșnic pe bicicletă sau pe vreo bancă, lângă bicicletă, veșnic cu fața acoperită cu funingine, îmbrăcat uneori chiar cool, dar parcă niciodată cu haine mărimea lui, cu chef de vorbă, cu ochii mari, albaștri și având tot timpul din lume. Pe tot. Însă îmi […] Source
