Scaderea masiva a increderii publice in presedinte (de 31 de procente in doar 20 de luni de mandat) si deasemenea in premierul Ciolos arata inconsistenta proiectului Presedinte-Guvern de tehnocrati. Cifrele acestui executiv sunt catastrofale. De la stagnarea economica si pina la ratarea fondurilor europene, de la incapacitatea de a rezolva problemele agricultorilor si pina la promisiuni neonorate in domenii esentiale precum sanatatea si munca, totul vorbeste despre falimentul unei guvernari facute pe genunchi. Săptămâna aceasta alte două informații venite din partea Executivului au creat îngrijorare în rândul românilor. Prima este cea referitoare la dorința premierului Cioloș de a repune în discuție măsurile de relaxare fiscală, iar cea de-a doua vizează deficitul bugetar pe care îl înregistrează țara noastră. În ceea ce privește afirmațiile premierului potrivit cărora introducerea măsurilor de relaxare fiscală de la 1 ianuarie 2017, așa cum sunt ele prevăzute în Codul Fiscal, trebuie discutată cu partidele, deoarece există riscul depășirii deficitului, prim-ministrul pierde din vedere faptul că aceste discuții au fost purtate de către partidele politice. Guvernul Cioloș trebuia doar să gestioneze economia țării, în așa fel încât lucrurile să nu înregistreze un derapaj, să se mențină cadrul economic prielnic pentru aplicarea etapei a doua de relaxare fiscală. După 9 luni să spui că există riscul depășirii deficitului bugetar la peste 3% arată incapacitate guvernamentală. Impresia pe care o lasă Dacian Cioloș este aceea că nu conduce un govern în interesul românilor, cei care ar beneficia de măsurile de relaxare fiscală, ci un guvern care stă la comenzi venite din exterior. Guvernul Ciolos tremură în fața recomandărilor FMI și se pleacă în fața șefilor fondului de fiecare dată când aceștia trimit avertismente. Dacă FMI a spus nu măsurilor de relaxare fiscală, guvernul Cioloș se face preș în fața acestei instituții fără a se gândi la consecințele pe care le au asupra românilor. Referitor la încasările la bugetul de stat, anul trecut, România a reușit performanța de a încheia pe excedent bugetar, lucru care a permis guvernului din care ALDE a făcut parte să ia o serie de măsuri de relaxare fiscală în beneficiul românilor. România se afla pe excedent de 0,6% din PIB, adică 4,2 miliarde de lei. După 9 luni de guvernare tehnocrată, tot acel excedent lăsat de guvernul din care am făcut parte a fost anulat. Între veniturile pe care și le-a programat guvernul Cioloș la buget în primul semestru și ce a reușit Ministerul Finanțelor să aducă este o diferență de 3,9 miliarde de lei, adică aproape 1 miliard de dolari. Incercarea de a perpetua aceasta guvernare si dupa ianuarie 2017 este un risc major la adresa populatiei. Daca mai vrea sa reprezinte ceva in politica romaneasca PNL ar trebui sa renunte a mai sustine un guvern care si-a demonstrat limitele de competenta
