Caut, prin carnetele mele de reporter, însemnări de la evenimente aproape uitate. Că filele acelea îngălbenite semnifică tăcerea. Ca un clopot căruia i s-a furat limba. Din când în când, dintr-un colț al memoriei, țâșnește un fluture. Și atunci îți dai seama că ești aproape de Lucian Blaga, contemporan cu fluturii, cu Dumnezeu. Și mâine, Post-ul Musafirul Zeului apare prima dată în Graiul Maramureșului.
