Summitul Trump–Putin–Xi de la Shenzhen: declarația în patru puncte și reacțiile liderilor europeni
Redacția ZiareAZ
Președinții SUA, Rusiei și Chinei s-au întâlnit pe 19 noiembrie la Shenzhen, în marja summitului APEC, și au dat publicității o „declarație de pace” în patru puncte, fără nicio mențiune despre Ucraina. La Berlin, liderii Coaliției de Voință au comentat întâlnirea, iar Friedrich Merz, Nicușor Dan și Mark Rutte au avut aprecieri diferite.
Pe scurt
- Întâlnirea trilaterală de la Shenzhen a durat circa 90 de minute și a fost prima de acest fel dintre cei trei lideri.
- Declarația comună prevede reforma ONU, creșterea producției de produse petroliere rafinate, un dialog despre riscurile nucleare și avertismente la adresa Curții Penale Internaționale.
- Putin a spus că a invitat reprezentanți europeni la Moscova pentru a-și clarifica poziția despre negocierile de pace.
- Merz a numit întâlnirea „în primul rând o oportunitate de a face fotografii”, Nicușor Dan a spus că nu schimbă ordinea internațională, iar Rutte a numit-o „absolut normală”.
Context
Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin s-au întâlnit joi, 19 noiembrie, la Shenzhen, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). Înainte de reuniunea trilaterală, Trump a avut întrevederi separate cu Putin și cu Xi. BBC notează că cei trei se mai întâlniseră bilateral, dar nu în acest format. Potrivit aceleiași surse, ideea ar fi aparținut lui Putin, iar presa rusă a prezentat întâlnirea drept o „victorie diplomatică”.
Declarația are patru puncte. Cei trei lideri susțin reforma ONU și intenția de a crește producția și aprovizionarea cu produse petroliere rafinate. Ei afirmă că Curtea Penală Internațională nu trebuie să-și abuzeze jurisdicția și reiterează că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”. Ei se angajează la un dialog privind reducerea riscurilor nucleare. Radio România Actualități și DW notează că nu sunt stabilite limite pentru arsenale sau un calendar de negocieri. Ucraina și războiul din Iran nu sunt menționate în document.
După întâlnire, Putin a spus că Europa și Kievul „nu sunt încă pregătite să facă compromisuri”. El a declarat că a propus, pe canale diplomatice, ca reprezentanți europeni să vină la Moscova, apoi se va decide formatul discuțiilor cu Ucraina. Potrivit lui, SUA l-au îndemnat „destul de insistent” să accepte participarea europenilor. BBC amintește că, în timpul discuțiilor, Kievul era atacat cu drone rusești, iar Putin a promis represalii pentru atacul asupra podului Crimeei.
Trump a intervenit apoi telefonic, din avion, la reuniunea Coaliției de Voință de la Berlin, la care participă circa 40 de țări aliate ale Ucrainei. Acolo erau și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit Politico, citat de Adevărul, Trump le-ar fi spus liderilor că ar putea economisi bani și vieți dacă războiul s-ar încheia.
Ce înseamnă pentru tine
Declarația nu conține decizii care să schimbe direct viața cetățenilor din România. Subiectul este însă legat de securitatea Europei, pentru că discuțiile despre pacea în Ucraina ar putea include și țările europene. Kushner a afirmat că următoarele negocieri vor implica Europa, alături de Ucraina, Rusia și SUA. Putin a spus că nu se opune participării europenilor.
România a fost reprezentată la Berlin de președintele Nicușor Dan. El a spus că garanțiile de securitate pentru Ucraina vor fi un efort comun al țărilor din Coaliția de Voință și al SUA. Tot Kushner a afirmat că Putin ar fi acum pregătit să accepte ideea unor garanții similare Articolului 5 al NATO. Zelenski a răspuns că nu e „sigur” că toate părțile înțeleg la fel acest articol. Angajamentul de a crește producția de produse petroliere rafinate este singurul punct economic concret al declarației, dar sursele nu spun cum ar influența prețurile din România.
Perspective
Cancelarul german Friedrich Merz a spus că „un format Ialta nu va aduce pacea” în Europa și a comparat consecințele Conferinței de la Ialta cu cele ale Zidului Berlinului. Nicușor Dan a respins comparația cu „Ialta 2.0” și a afirmat: „O Ialta ar însemna excluderea Europei din acest proces și nu poate să fie vorba de așa ceva”. Putin a răspuns direct comparației: „Nimeni nu a împărțit lumea la Ialta. A codificat pur și simplu realitățile care apăruseră după al Doilea Război Mondial”. Garry Kasparov a scris că Shenzhen nu este o nouă Ialta, ci „un nou tip de farsă geopolitică”.
Mark Rutte, secretarul general al NATO, a spus că este important ca liderii puterilor nucleare să se întâlnească și că nu este „deloc îngrijorat”. El a lăudat „efortul herculean” al lui Trump pentru pace în Ucraina. Premierul polonez Donald Tusk a spus că încrederea lui Trump în bunele intenții ale lui Putin pare „de neclintit”, chiar dacă „nu există fapte” care s-o susțină. Un oficial american a respins ideea că Trump le-ar fi cerut europenilor să nu mai finanțeze Ucraina, iar Merz a afirmat că Europa nu oferă sprijin „pentru a prelungi războiul”.
În SUA, senatorul republican John Curtis a salutat angajamentul privind războiul nuclear, dar a spus că „Vladimir Putin și Xi Jinping nu sunt prietenii noștri”. Senatoarea democrată Jeanne Shaheen l-a numit pe Putin „criminal de război”. Analistul Chim Lee a estimat, pentru DW, că formatul trilateral probabil nu va fi unic. Potrivit lui Putin, cei trei lideri consideră formatul „util”.
