Reactorul 1 de la Cernavodă a fost repornit, dar Dunărea rămâne la debite foarte scăzute

Redacția ZiareAZ

Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost resincronizată la sistemul energetic național vineri, 6 noiembrie, după o pauză de circa trei luni, provocată de debitul extrem de scăzut al Dunării. Premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au vizitat centrala sâmbătă, 7 noiembrie. Decizia privind repornirea Unității 2 ar urma să fie luată luni, 9 noiembrie, în funcție de nivelul fluviului.

Context

Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la sistemul energetic național pe 28 iulie, din cauza debitului scăzut al Dunării. La jumătatea lunii august a fost oprită și Unitatea 2. Potrivit Nuclearelectrica, procedurile de pornire a Unității 1 au început miercuri, 4 noiembrie, după îndeplinirea condițiilor minime necesare. Reactorul a fost reconectat vineri după-amiază.

Directorul Centrului Național de Prognoze Hidrologice din cadrul INHGA, Marius Mătreață, spune într-un interviu pentru SpotMedia că debitele Dunării au fost sub normal aproape tot anul 2026, cu excepția lunii februarie. Cea mai mică valoare a anului la Baziaș a fost de 1.200 mc/s. Potrivit unei analize preliminare a INHGA, intervalul 8–14 octombrie, cu un debit mediu de 1.200 mc/s timp de șapte zile la rând, are o perioadă medie de revenire statistică de peste 1.000 de ani. Mătreață îl descrie drept practic cel mai sever episod hidrologic din perioada istorică, mai ales ca durată.

Ploile din sudul țării nu ridică debitul de la Baziaș, spune hidrologul. Acolo Dunărea intră în România, iar râuri precum Oltul, Jiul sau Argeșul se varsă în fluviu mai departe. Pentru o revenire stabilă ar fi nevoie de cel puțin trei episoade de precipitații importante, pe suprafețe întinse din bazinul Dunării din amonte de România. Contribuția ar trebui să vină din cel puțin jumătate, dacă nu trei sferturi din acest bazin.

Ce înseamnă pentru tine

Unitatea 1 asigură circa 8% din producția energetică a țării, a spus premierul. Potrivit lui, repornirea reduce presiunea pe sistemul energetic și importurile, mai ales în orele de vârf. Ministrul Energiei a vorbit despre energie care nu va mai trebui importată în orele de seară. Radio România Actualități relatează că Unitatea 1 furniza sâmbătă 3,9% din producția națională, la 270 de megawați, iar capacitatea nominală este de 700 de megawați.

Unitatea 2 rămâne oprită. Directorul centralei, Romeo Urjan, a explicat că nivelul măsurat sâmbătă era de 2,08 metri și este suficient pentru Unitatea 1. Pentru Unitatea 2, Dunărea ar trebui să mai crească cu cel puțin 10–15 centimetri, iar pompele de răcire ale Unității 1 influențează și nivelul local la Unitatea 2. Luni va avea loc o analiză a nivelului, a prognozei hidrologice și a acestei influențe.

Pentru următoarele luni, INHGA estimează un debit mediu de 1.600 mc/s în noiembrie, 2.500 mc/s în decembrie și 3.000 mc/s în ianuarie 2027. Chiar și în decembrie ar rămâne sub jumătate din media lunii, de 5.100 mc/s. Revenirea spre valori normale ar putea avea loc treptat, în cursul primăverii, dacă precipitațiile vor fi suficient de extinse și persistente.

Perspective

Sursele diferă la câteva detalii. Radio România Actualități scrie că pentru Unitatea 2 ar fi necesară o creștere a nivelului Dunării de cel puțin 5–10 cm, în timp ce directorul centralei, citat de Economica.net, vorbește despre cel puțin 10–15 centimetri. Intervalul indicat de directorul centralei este cel invocat direct de un oficial al CNE. De asemenea, G4Media scrie că vizita a avut loc vineri, deși celelalte surse o plasează sâmbătă. Ministerul Energiei, citat de G4Media, spune că Cernavodă asigură aproximativ 20% din necesarul de consum, iar premierul a vorbit despre circa 8% pentru Unitatea 1.

Premierul Luca Niculescu a spus că studiile de predictibilitate ale centralei nu estimau o asemenea situație nici într-o sută de ani, iar hidrologul Mătreață nu consideră că debite de 1.200–1.300 mc/s vor deveni obișnuite. El spune însă că studiile INHGA arată o creștere a frecvenței și duratei perioadelor cu debite sub 2.000–2.200 mc/s, pe care o leagă de schimbările climatice.

Guvernul vrea să accelereze proiectul Bala 2, prin care mai multă apă ar ajunge la centrală, și să continue lucrările de dragare. Premierul a comparat pierderile de circa 200 de milioane de euro cu costul adâncirii canalului. Conducerea Nuclearelectrica a anunțat că va ajusta abordarea strategică pentru a reduce riscul unor situații similare.