Guvernul pregătește un plan pentru siguranța în școli și a publicat strategia împotriva extremismului violent

Redacția ZiareAZ

Premierul Luca Niculescu a anunțat, în 12 noiembrie 2026, că Guvernul va elabora un plan integrat pentru creșterea siguranței în școli, după o reuniune la Palatul Victoria. În aceeași zi, Executivul a publicat în transparență decizională proiectul Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, pentru perioada 2027–2030.

Context

Reuniunea a fost a Grupului de lucru pentru prevenirea și combaterea violenței în mediul școlar, constituit la nivelul Guvernului. Au participat reprezentanți ai instituțiilor publice, ai organizațiilor neguvernamentale, ai sindicatelor din educație și ai Parlamentului, precum și părinți, elevi și reprezentanți ai școlilor. Premierul a vorbit despre „situațiile nefericite din ultima vreme” și a spus că violența școlară nu poate fi tratată ca o problemă izolată. Mediafax notează că documentele strategiei invocă și fapte petrecute în 2026, când minori au comis acte de violență extremă, inclusiv în unități de învățământ. Ministrul Educației, Sorin Costreie, a făcut referire la un caz de la Bistrița ca exemplu de radicalizare.

Niculescu a spus că există deja măsuri privind prevenirea violenței, identificarea timpurie a comportamentelor de risc, consilierea psihologică și intervenția în situații dificile, dar că „este nevoie de mai mult”. Ministrul Costreie a spus că responsabilitatea este comună, în special între familie și școală, și a citat un studiu sociologic: 59% dintre români consideră că responsabilitatea revine părinților și familiei, 16,6% Ministerului Educației, 14,2% profesorilor și conducerilor școlilor, 7,9% Poliției și 6,9% elevilor. Ministrul Muncii, Florin Manole, a spus că violența trebuie prevenită înainte de intrarea în școală și că multe cauze țin de sărăcie, excluziune socială sau violență domestică.

Strategia pentru extremism violent introduce în procedura privind violența școlară o secțiune despre intervenția în caz de suspiciune de comportament extremist violent. Cazurile ar urma să fie gestionate de echipe mixte din școli, Poliție, protecția copilului, servicii sociale și sistemul sanitar. Documentul prevede instruirea profesorilor, a personalului medico-sanitar (minimum 20 de ore, cel puțin 100 de angajați pe an, împreună cu personalul de pază) și un „atlas al indicatorilor radicalizării”, coordonat de Ministerul Educației, cu termen în trimestrul al treilea din 2027. Proiectul mai vizează cursuri opționale de educație media pentru 10.000 de elevi și reducerea timpului de transmitere către platforme a ordinelor de eliminare a conținutului ilegal, cu ANCOM drept coordonator. Separat, prevede analiza legislației privind violența și hărțuirea în școli, cu adoptarea noilor reguli până în iunie 2029.

Ce înseamnă pentru tine

Dacă ești părinte, strategia prevede că, din trimestrul al treilea din 2027, școlile și Poliția vor organiza sesiuni de informare, în total 1.250, pentru 50.000 de părinți și tutori. Aceștia vor afla despre simbolurile grupărilor extremiste, metodele de recrutare și schimbările de comportament care pot indica risc. Părinții vor fi îndemnați să urmărească comportamentul digital al copiilor și să păstreze dialogul cu școala.

Pentru elevi și profesori, proiectul spune că evaluările nu vor putea servi la clasificarea preventivă a elevilor și nu se vor baza exclusiv pe opinii sau apartenența la un grup. Un singur indicator, luat separat, nu va putea justifica declararea unui elev drept radicalizat. Datele personale ar putea fi transmise doar dacă sunt necesare gestionării cazului. Documentul este încă un proiect aflat în consultare publică, iar planul integrat pentru siguranța în școli nu a fost încă publicat.