Europa rămâne la negocierile pentru Ucraina, deși se îndoiește de intențiile lui Putin; liderii se reunesc la Berlin pe 19 noiembrie

Redacția ZiareAZ

Oficialii europeni se îndoiesc că Vladimir Putin vrea cu adevărat pace, dar rămân implicați în negocierile mediate de SUA, de teama unui acord între Donald Trump și Putin fără Europa și Ucraina. Pe 19 noiembrie 2026, circa 20 de șefi de stat și de guvern se reunesc la Berlin în formatul „coaliției de voință”, iar emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați acolo.

Pe scurt

  • La Abu Dhabi, Ucraina, Rusia și SUA au discutat două zile; singura promisiune concretă este un schimb de prizonieri, cu detalii nefinalizate, iar o nouă rundă nu are dată.
  • Liderii UE au convenit ca Germania, Franța, Marea Britanie, Italia și Polonia, alături de reprezentanți ai instituțiilor UE, să reprezinte Europa dacă va fi invitată la negocieri.
  • Rusia cere reducerea prezenței NATO în Europa la nivelul din 1997 și renunțarea Ucrainei la obiectivul aderării la NATO.
  • „Coaliția de voință” reunește 36 de state și se întâlnește la Berlin pe 19 noiembrie 2026.

Context

Discuțiile de la Abu Dhabi au fost primele de acest fel de la începutul lunii februarie, când contactele au fost întrerupte pe fondul războiului din Iran, potrivit Bloomberg, citat de Adevărul. La ele au participat delegațiile Ucrainei și Rusiei și emisarii lui Trump, Kushner și Witkoff. Europenii au fost în regiunea Golfului și au lucrat cu americanii și cu echipa ucraineană, dar nu au intrat în sala negocierilor. Oficialii europeni prezenți au spus că partea rusă a fost reticentă în a face concesii.

După Abu Dhabi, Kushner și Witkoff au mers la Moscova pentru a obține acordul lui Putin privind prezența europenilor la următoarea rundă. Americanii au înțeles că Putin a fost de acord, însă Kremlinul a contestat ulterior această interpretare. Oficialii ruși acuză Europa că sabotează pacea prin sprijinul pentru Ucraina.

Rusia vrea ca un acord de pace să includă și revizuirea arhitecturii de securitate a Europei. Potrivit Adevărul, care citează Bloomberg, Moscova cere ca NATO să nu desfășoare trupe în statele aderate după 1997, în schimbul reducerii prezenței ruse în Kaliningrad și Belarus. Kremlinul formulase cereri similare la sfârșitul lui 2021, respinse atunci de administrația Biden. Emisarii lui Trump consideră că preocupările Rusiei sunt un subiect legitim de discuție, iar oficialii UE au acceptat deocamdată această abordare, cu condiția ca prioritatea să rămână oprirea războiului.

Pe 14 noiembrie, președintele francez Emmanuel Macron a scris pe X că discuțiile cu emisarii americani au arătat clar că Putin nu vrea să negocieze. Un diplomat german, rămas anonim, a spus că Putin participă la negocieri pentru că are nevoie de un acord cu Trump. Fredrik Wesslau, de la Consiliul European pentru Relații Externe, a declarat că Putin consideră că are mai mult de câștigat din continuarea războiului decât dintr-un armistițiu.

Trump urmează să se întâlnească cu Putin și cu Xi Jinping la summitul APEC din Shenzhen, 18-19 noiembrie. Oficialii europeni se tem că viitorul securității Europei ar putea fi discutat fără ei.

Ce înseamnă pentru tine

Deocamdată nu există un acord și nici o dată pentru următoarea rundă de negocieri. Sursele nu menționează consecințe directe pentru România. Subiectul o privește însă prin discuția despre prezența NATO în statele aderate după 1997 și prin poziția statelor din flancul estic.

Ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, a spus: „Flancul estic nu este, desigur, negociabil și nu pot exista sfere de influență”. Ministrul norvegian Espen Barth Eide a afirmat că desfășurarea trupelor NATO în țările membre nu este un subiect de discutat cu Rusia.

Perspective

Europenii se contrazic și în privința reprezentării. Kushner a spus la Abu Dhabi: „Dacă Europa ar putea identifica o persoană care să vorbească în numele ei, ar fi un succes mai mare decât să-i convingem pe ruși să o implice”. Purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului german, Sebastian Hille, a răspuns că forța Europei stă în unitatea mai multora și că nu e vorba de persoane. Cancelarul Friedrich Merz a spus că participarea Germaniei la viitoarele negocieri este certă.

Pe fond, Comisia Europeană, prin Paula Pinho, spune că, dacă Rusia încetează luptele, războiul se termină, iar guvernul britanic susține că Rusia a respins încetările complete și parțiale ale focului. Putin a declarat la APEC că UE nu s-a adaptat renunțării la energia rusească ieftină. UE spune că oprirea importurilor de gaze rusești până la sfârșitul lui 2027 rămâne neschimbată.

Stefan Meister, de la DGAP, consideră că problema fundamentală este lipsa unei propuneri europene privind garanțiile de securitate. El spune că poziționarea Europei ține mai degrabă de politica internă. Sondajele din Germania arată sprijin în scădere: în septembrie 2026, 52% mai susțineau livrările de arme și 42% le respingeau, potrivit ARD-Deutschlandtrend.

Sinteză realizată cu ajutorul AI pe baza surselor de mai sus.